Compunere:
Randunica si codrul

O randunica intarziata si singuratica cu o parere de rau, ii spune codrului :
-Oh,codrule !Mi-ai fost  gazda buna o vara intreaga si acum trebuie sa ne despartim.
-Dar incotro te duci?
-Plec in tarile calde ,dupa familia mea,dar cu promisiunea de a ma reintoarce la venirea  primaverii.
-Bine te voi astepta,spuse codrul mahnit.
-Voi veni negresit , dar te rog sa ai grija de cuibul meu, de tine si de toti prietenii nostri din padure.
-Asa voi face !
Cu bine randunico!
-Ramas bun codrule!
Si palpaind din aripi,facu un ocol mare deasupra paduricii si se inalta sus-sus pe apa albastra a cerului ajungand din urma stolul.

Compunere:
Frunza si toamna

Frunza in noul ei vesmant,trista si uscata ii spune toamnei  :
-Uite, in ce stare sunt? As vrea sa fiu ca la inceput.

-Imi pare rau ,ca esti dezamagita dar uita-te la tine ,esti aproape la fel ,numai ca acum ai o noua rochie galbuie si mai creata.De fapt esti cea mai deosebita, dintre toate.

-Vai iti multumesc!spuse frunza .
Cred ca ai dreptate .
-Nu vrei sa participi la balul frunzelor de toamna ? Acolo se va acorda un premiu ,frunzei cu cea mai frumoasa rochie.
-Bine, voi veni!
Si astfel frunza cea trista a devenit fericita,castigand premiul pentru gratia cu care a dansat si pentru fascinanta ei rochie.

Compunere:
Balul frunzelor

—Toamna rosiatica,
Val de suieratica,
Ai venit ca din senin
Cu mireasma de pelin.
La ce bun ne vizitezi,
Daca pe jos ne risipesti,
Mandra peste noi pasesti?
—Draga frunza, vezi cum esti?
Ai putea sa imi zambesti.
Rochiei vere de vara,
Ii dau aramiu de toamna.
Cu paleta de culori
Te invit la bal in zori.
Si asa stralucitoare,
Putem fi prietene oare?

Compunere: Codrul si Randunica

Toamna a sosit decorand natura dupa bunul plac. Frunzele se joaca vesele zburand in aer intr-un delir de culoare. Vantul imi spune povestea unei iubiri demult apuse, cea dintre codru si randunica ce-l paraseste an de an.
„- Randunico, de ce trebuie sa ma parasesti an de an?
– Dragul meu Codru, soarele este din ce in ce mai palid. Se vede ca Zana Vara, cea aurie, nu mai rade, facand temperatura sa urce. Zana Toamna, maronie, a inceput sa graiasca din ce in ce mai tare, facand vantul rau sa-i zdrentuie rochia Zanei Vara iar tie Codrule drag sa-ti desfrunzeasca crengile.
– Ce as putea face sa pot schimba cursul lucrurilor?
– Nu cred ca exista solutii! Si apoi, nu ne desparte decat Zana Iarna, cea care respira vant puternic si poarta cu ea unduiri de ninsoare.
– Iar tu esti asa firava!
– Iti promit ca voi reveni la tine odata cu Zana Primavara, cea verde, plina de viata si de culoare. Doar o stii! Nu-i asa?
– Desigur! Cresc florile cand isi incepe ea dansul.
– Te asigur ca o sa-mi lipsesti mult, Codrule! Sper sa-mi fii gazda primitoare si anul care vine.
– Asa va fi! La revedere si drum bun, Randunico!
– Ramas bun, Codrule!”
Jocul frunzelor imi intrerupe povestea.
Oare am visat sau a fost aievea?!

Compunere: Frunza si toamna

– Hei, Frunzulito! De ce esti trista? intreaba Toamna cu un glas domol.
– Cum sa nu fiu trista, draga Toamna? Vantul cel rau m-a aruncat atat de departe… raspunde Frunza cu glasul stins.
– O, saracuta de tine! Imi pare rau, dar Vantul este fratele meu si, din greseala, a pornit singur. Nu s-a putut abtine. Vrea sa ma ajute, maturandu-mi toate frunzele.
– Nu-i nimic! Oricum sunt o frunza mica si neinsemnata.
– Nu spune asta, orice lucru sau obiect e important. Mai ales o frunzulita mica exact ca tine invesmantata in straie de gala.
– Multumesc, Toamna! Cuvintele tale mi-au dat curaj sa infrunt zilele rele cand ploua pisalog, cand cerul mi se asaza pe umeri greu ca plumbul si cand ma pleznesc aripi de vant inghetate.

– Cu placere, Frunzulito!

Compunere: Frunza-reporter si regina toamna

Astazi este singura zi cand cele patru anotimpuri se intalnesc. Se decerneaza titlul pentru cea mai buna regina.
Frunza-reporter are emotii. Isi doreste un interviu in exclusivitate cu regina Toamna.
Regina intra imbracata cu o rochie superba, fosnitoare si stralucitoare.
Frunza-reporter o intreaba:
– Cine te ajuta sa fii regina celui mai frumos si mai bogat anotimp?
– Te invit la mine in castel!
La intrarea in castel, mii de zane se bucura de intoarcerea reginei.
– Zanele cu aripioarele ruginii cu ce se ocupa?
– Se ocupa cu fructele toamnei. Ele fac sa fie asa de gustoase.
– Dar cele cu aripioarele albe?
– Ele coloreaza, schimband zilnic nuantele florilor si a ierbii.
– Zanele pasarilor ce fac?
– O parte din zanele pasarilor dau un examen final de zbor cu puisorii, iar o parte impreuna cu parintii puisorilor
pregatesc harta drumului catre tarile calde.
– Regina Toamna, imi permiteti sa difuzez integral acest interviu?
Da, fiindca doresc sa afle si ceilalti ce minunatii are toamna.
– La revedere, regina Toamna si multumesc pentru interviu!
– La revedere, Frunza-reporter!

Compunere: Tristetea codrului

A venit toamna. Codrul s-a imbracat in haina noua si ruginie. Codrul isi plange tristetea prin lacrimi grele de ploaie, lacrimi ce cad peste frunzele slabite de vant. Randunica, prietena codrului, cauta un loc unde sa se adaposteasca. Ii este greu sa indure frigul si se gandeste trista sa plece.
– Codrule, suratele mele au plecat si ar trebui sa plec si eu ca sa le pot ajunge!
-Oooo, randunica, a venit vremea de plecare! O sa te mai intorci?
-Desigur codrule, ma voi intoarce inapoi la cuibul meu si atunci ne vom revedea!
Randunica pleca, iar codrul ramase singur si trist. Dar pentru o vreme, pentru ca stie ca randunica, prietena lui, se va intoarce si vor petrece clipe minunate impreuna.

Compunere: Vestea

-Salutare codrule!spuse rândunica săgetand cerul.

-Salut!răspunse codrul trist.

-Ce-i cu tine?

-Sunt foarte necăjit!

-Ei,tu eşti necajit de o lună,de când ne pregătim noi pentru călătorie.În fiecare zi eşti trist pentru fiecare frunză care îţi pică.

-E drept! Sunt trist pentru că zilele se scurtează,soarele încăzeşte puţin,vîntul bate mereu,îmi pică frunzele şi mai plecati şi voi rândunelelor.Dar astăzi sunt mai trist,pentru că am aflat o veste îngrozitoare!

-Ce veste?

-Am auzit de la Gaiţă că o să-mi taie copacii!Şi asta înseamnă că tu în primăvară nu îţi vei mai găsi cuibul şi mulţi din prietenii tăi vor pleca din pădure.

-O,chiar e o veste tristă !Totuşi nu fi necăjit,până la anul vor mai creşte din puieţii tăi,iar noi ne vom întoarce tot aici.