Sfârşitul….

Ultima saptamana…zilele curgeau si, cu pasi repezi, a venit ultima zi de scoala. O multitudine de sentimente ne umpleau sufletul. Bucurie, pentru ca a vent vacanta si un alt an scolar s-a incheiat cu bine; Tristete, pentru clipa despartirii care se apropia tot mai repede; Curiozitate, pentru ceea ce va urma; si nu in ultimul rand speranta. Speranta ca ne vom revedea.

Premierea a inceput. Ceea ce era de asteptat, premiantul nostru cu diploma de excelenta si anul acesta si, asa cum a zis doamna directoare, cel care a avut cele mai bune rezultate pe care le putea avea un copil in clasa a IV-a: Rares Purdea. Apoi au urmat cateva premii II, III si mentiuni la Olimpiada de Educatie Civica. Au urmat momente de felicitari. Apoi ne-am indreptat spre clasa unde ne-am ales fiecare cate un loc si am ascultat. Doamna invatatoare a inceput premierea. Anul acesta ne-a surprins cu ceva nou si inedit: o diploma speciala, pentru fiecare, in care erau evidentiate cele mai bune calitati ale „proprietarului”. Diplomele curgeau, aprecierile la fel..fiecare elev isi primea folia cu diplomele care abia mai incapeau insotite de 2 carticele foarte frumoase pe care doamna invatatoare scrisese cele mai frumoase cuvinte din suflet, carnetul de note si un micut album cu poze din clasa I . Dupa ce fiecare din cei 30 de nazdravani si-a primit darurile, a urmat o alta surpriza placuta. Un filmulet documentar, proiectat pe peretele clasei, despre noi, generatia „Cornulet cu lapte”. Pe majoritatea obrajilor din sala se prelingeau lacrimi de cristal la vederea acelor imagini. Ne-am luat la revedere si, asta a fost….

Dar totusi, a mai urmat un moment frumos in acea seara, la restaurantul „Ambasador” un mic banchet. Am ajuns acolo aranjati si veseli. A aparut si doamna invatatoare si petrecerea a inceput. Am ascultat muzica, am dansat, ne-am jucat, am vorbit, ne-am luat ramas bun. Apoi a urmat masa delicioasa, in timpul careia am revazut acel filmulet induiosator. Nu ne venea sa credem ca s-a terminat….sau…..poate nu vroiam sa credem ca s-a terminat. Dupa masa ne-a fost adus in fata un imens tort in forma de inimioara, pe care scria „La multi ani, clasa a IV-a A” pe care statea semet o lumanare cu cifra 4. Totul s-a sfarsit frumos…

Ca incheiere, as vrea sa reamintesc citatul scris de doamna invatatoare pe una din acele frumoase carti:
„Nu fiti tristi ca s-a terminat,
Fiti veseli ca s-a intamplat!”

Iepuraşul a adus…iepuraşi!

Dupa cum toata lumea stie bine a venit Pastele. Si….cred ca toata lumea stie povestea iepurasului de Pasti, cum ca el aduce cadouri la copii. Ei bine, anul acesta, de iepuras, bunicii mei mi-au daruit cel mai frmos cadou: 2 iepurasi reali. Pufosi, albi cu pete gri, unul cu ochi verzi si una cu ochi albastrii. Miscau usor din botic uitandu-se speriati la mine. I-am numit Fifi si Dodo. Va asigur ca nu ati mai vazut iepuri mai dragalasi.

Articol informativ: Proiect Cuza

Va anuntam ca joi,23 aprilie 2009, va avea loc proiectul Alexandru Ioan Cuza, pregatit si sustinut de Ioana si Sabina. Speram sa va placa si sa fie captivant si interesant. De asemenea, speram sa retineti ceva din ce va vom spune. Proiectul va contine informatii, curiozitati, jocuri, tezte lacunare, imagini, poze si chiar premii! Iar la sfarsit, desigur, va vom cere parerea. Noi vom incerca sa fim cat mai bune si sa explicam cat mai bine. Asa ca pregatiti-va!

Acvariul

Sambătă, 4 aprilie, am hotărât să ieşim din rutina zilncă, aşa că eu, vărul meu, unchiul meu şi un prieten am plecat la noul acvariu din Tulcea. Am făcut câteva ore pe drum, iar apoi am ajuns. Am văzut crapi, arici de mare, stele de mare, crabi, corali, anemone, peşti exotici (peştele clovn, peştele înger etc.) într-o varietate de culori vii. Desigur, am văzut şi un rechin, sepii, stea de mare cu ţepi, broaşte ţestoase şi alte vieţuitoare foarte interesante. Acvariile erau „împodobite” cu pietre, corali, bănuţi de mare şi alge.

Format mare

Format mare

Format mare

Format mare

La următorul etaj era o expoziţie de animale împăiate. Acolo am văzut pelicani, rândunele, bufniţe, huhurezi, iepuri, vulturi, vulpi, porci mistreţi, urşi, căprioare şi alte animale.

Format mare

Acolo mai erau şi nişte afişe cu locuri minunate din România: castele, biserici, cetăţi şi alte obiective turistice. Iar, la ultimul etaj, se găseau vase vechi, mese, sculpturi şi obiecte făcute de mâna omului. Aşa s-au combinat ştiinţele şi istoria. Tulcea este un oraş frumos (desigur, nu mai frumos decât al nostru). Ne-am plimbat pe faleză şi am dat de o locomotivă veche, vopsită cu roşu şi negru. A fost un week-end grozav!

Format mare

Dar, cum nu putea fi TOTUL perfect, acum am prins o răceală.

Serbarea de 8 Martie

O alta serbare, noi emotii, si mai multa munca. Am fost anuntati ca vom face o serbare, de 8 Martie. De acum 2 luni am inceput repetitiile, am planuit ce vom face… Iar pana la urma, cu mici modificari, corecturi din partea doamnei invatatoare serbarea a inceput!

Începutul serbării

Toti copiii si-au etalat talentele. Sala era plina. Toti parintii, bunicii, rudele, prietenii asteptau cu nerabdare sa vada ce am pregatit. Intai am inceput cu o frumoasa introducere, spusa cu mult interes de Teo. Apoi, am cantat 2 cantece din „repertoriul mai vechi”: „E ziua ta, mamico” si „Mama”. Glasurile noastre au inconjurat sala. La sfarsitul cantecelor, o „ploaie” de aplauze s-a indreptat spre noi. Apoi am continuat cu Teo Rascanu, frumoasa noastra vedeta Allegria. Aceasta a cantat „Linistea noptii” acompaniata de noi toti la refren! Un cantec frumos si plin de tandrete. A urmat Diana Petcu cu frumoasa poezie „Despre ea”. Mai apoi, Ilona cu cantecul „Haideti sa cantam!” , asa am si facut!

Urmatorul pe „lista” a fost Rares, cu poezia „C`est toi” dedicata mamicilor. Dupa franceza, nu putea urma decat engleza. Asa ca Ioana Jalba si Sabina au destins atmosfera cu cantecul „You are the music in me” pe care toti copii il stiau din filmul „High school musical 2” .

Saby şi Ioana J.

Urmatorii, Andrei si Teo, acompanati la pian de Diana Stefu, au cantat frumosul cantec „Povestea unui ciobanas” in toate felurile, asa cum a zis Diana. Apoi, Rares cu cantecul despre micul marinar, acompaniat de Diana Petcu la pian. Imbracat intr-un frumos costum de marinar, acesta a reusit sa starneasca inca o data, ropote de aplauze, chiar inainte de final.

Rareş

Urmatoarea, Diana Petcu a recitat o poezie dedicata mamicilor, in franceza, bineinteles. Cine a fost urmatoarea? Cristina, desigur, care a cantat cantecul „Mama” plina de caldura si iubire in voce. Urmatorii au fost Ada si Thadeus, cu dansul „Danseaza baba” in care Ada ne-a aratat, intr-un mod ironic, ca uneori baba poate invinge in miscarile dansului, chiar si un baiat tanar si frumos ca Thadeus. Asta le-a facut, cred eu, pe bunici sa se amuze si sa se simta superioare in aceasta zi speciala, ziua lor.

Urmatorii, plini de ghiocei, Thadeus, Bogdan si Dany, au umplut sala de bucurie cu spusele lor si micul interviu al lui Danut. La sfarsitul reprezentatiei lor, toate spectatoarele erau pline de ghiocei, dupa „ploaia” ce s-a abatut asupra lor. Urmatoarea, cu o voce fabuloasa, demna de opera, Carina, a cantat cantecul „Mama” cu note ridicate, a

sa cum numai ea poate canta. Mai departe, cele care au spus ca vor electriza situatia, Anca si Ioana, au dansat un twist pe placul tuturor, cu miscari vioaie si zburdalnice.

Anca şi Ioana – twist

Apoi, un cantec minunat la pian, „Fur Elise” cantat de Ioa, a incalzit sufletele celor din „tribune”. In continuare, Teo, micutul nostru talentat, a cantat melodic, popular. Apoi a urmat Alexandra, ajutata putin la inceput de Thade, povestindu-ne despre Ion Creanga, mama lui…in acest rol ea fiind Smarandita. A interpretat foarte frumos imbracata intr-un costum autentic romanesc.

Mai apoi, Ada, Diana, Rares fiind Ianache si Raluca au interpretat o foarte inventiva si hazlie sceneta, „Gaitele”. Toata lumea astepta sa vada cine este personajul surpriza, Lena, asa cum aflasem din clasa. O surpriza uimitoare, as putea spune, era chiar doamna Petcu, mama Dianei, preocupata de noi ca intotdeauna.Sceneta a decurs in liniste si a inveselit invitatii.

De ce ne era dor oare? Exact! De un dans! Si asta a si urmat. Diana Stefu impreuna cu Roxy au dansat pe ritmuri de Cha-cha. Tot ne era dor de dansuri, urmatorul a fost al luii Rares, impreuna cu partenera lui din tabara, Anto, pe note muzicale de vals. Apoi, ca dansurile sa ia o pauza, a urmat sceneta „De 8 martie” compusa de Raluca Matei. 4 copii, interpretati de Raluca Penu, Tudor, Roxy si compozitoarea, primavara, Carina si povestitoarea Andreea s-au pus in pielea personajelor si au pornit spre lumea viselor.

Pentru ca dansurile au luat destul pauza, acum au revenit, cu Ada, Diana si Ruxy, pe ritmurile melodiei „We rock”. Pentru a mai rade is lumea putin, au urmat Marin si Costin, fiind Diana si Roxy, interpretand intr-un mod atat de hazliu poezia „Mine”. In timp ce Diana incerca sa ii explice Roxanei ca ea nu sa lovit de ea, ci de mine marine, Rares si Anto se pregateau din nou sa ne arate un frumos dans, Rock `n roll. Cu o fusta plina de buline, Anto a radiat in acest dans. A urmat Roxy cu un frumos cantecel.

In continuare, un moment pe care il asteptam, cu totii, dansul de paso doble al Ioanei cu Carol, a incins atmosfera. Ioana era imbracata cu o rochie SUPERBA rosie, lunga.  Dansul lor extraordinar se datora si stradaniei acestora, dar si coregrafei care a fost alaturi de ei chiar si in tribunele serbarii.

Ioana şi Carol – paso doble

Serbarea continuandu-se dar apropiindu-se de sfarsit, a fost umpluta de muzica cu printesele Allegriei, Teo, Ilona si Roxy. Cu melodii vechi si pline de insemnatate, ca Truli, Doua viori etc. In incheiere , am urcat toti pe scena si am oferit flori tuturor mamicilor si bunicilor prezente.

La sfarsit, am fost invitati la mucenici, care au fost deliciosi. Serbarea a placut tuturor si toata lumea a avut sansa sa-si etaleze talentele. Speram sa nu fie ultima serbare impreuna si spun tuturor „La mai mare!”

zp8497586rq

Compunere:
My favorite animal

`Cause Anto retell to us about her favorite animal, the dolphin, I want to say to you about my favorite animal: the cat. I think that  the cat is the sweetest domestic animal in this world. All knows that the cats are not good friends with the dogs! The cats eat mice, milk and meat from us. They have fur and they are mammals. The specify aspect, triangular ears, shiny eyes, mustaches and long tail. They are  allied with the puma, the leopard and more animals. Their mustaches help them to feel the booty, and the strange eyes help them to see in the dark. Cats are very intelligent animals, but not the most intelligent. They have sharp claws . I want to know which is your favorite animal! Now I`ll give you some photos with cats:-) Do you like my favorite animal?

Apasati aici pentru a vedea poza mare

Apasati aici pentru a vedea poza mare

Apasati aici pentru a vedea poza mare

Compunere: La munte – Jurnal

VINERI: Eram foarte entuziastmată! Nu mai fusesem niciodată iarna la munte. Am pregătit ce mai era de pregătit şi am plecat. Eu în maşină cu naşii mei, iar părinţii mei singuri în cealaltă maşină. Totul părea absolut normal, până când … părinţii mei au făcut accident cu maşina. Am scăpat ca prin urechile acului printro curbă bruscă a naşului meu! Ne-am speriat, dar a trecut. Maşina a fost reparata iar loviturile trecuseră. Am ajuns la pensiune. Un şir de scări ameţitoare ne conduceau la camerele încapatoare. Pereţii erau toţi vopsiţi in albastru, ceea ce oferea o uriaşă senzaţie de libertate. Aveam televizor, un pat pufos şi…tot ce altceva ar mai fi avut nevoie un om. Afară peisajul era superb. Balconul conducea direct in padurea cu brazii acoperiţi de un strat pufos şi alb de nea. Ningea cu fulgi mari si deşi, imaculând natura mai mult decât era deja. Am început să ne obişnuim cu locul şi ziua s-a sfârşit fără să ne dăm seama.

Continuă lecturaCompunere: La munte – Jurnal”

Compunere:
În tabără

Anul acesta, in tabara, nu am avut timp nici sa respiram. Pentru unii , ca si mine, a fost prima oara, pe langa altii care erau obisnuiti.

Am fost la Moeciu. In prima zi am ajuns entuziasmati la cabana. Ne-am cazat si am stabilit cu cine vom imparti camera. In seara aceea, Teodora, sora Antonelei ne-a spus povesti de groaza. Toata lumea a fost speriata si….ce ar mai fi lipsit? S-a oprit curentul. Era cam ora 10. Tipetele se auzeau peste tot in cabana. Pana la urma, am ajuns sa dormim toate fetele in acelasi pat, de frica si sa incercam sa adormim….

Trecand peste asta.. in urmatoarea zi am avut prima excursie. Intai am fost pana la magazin sa ne luam ceva de rontait. Am calatorit peste munti, am dat de un rau, de o mica pestera si….ce credeti?? Ne-am ratacit!!

Apasa aici pentru a vedea poza mare

Continuă lectura „Compunere:
În tabără”