Compunere: Magia padurii in plina toamna

Este o dupa-amiaza dezmierdata de un vant potolit,ce aduce miresme de toamna.Ma plimb pe poteca plina de copaci rosiatici si de frunze ce stralucesc ca niste monezi de aur.Lacrimile lui Octombrie uda pamantul,iar frunzele copaculor plutesc ca niste barcute.Padurea trista,aproape moarta,fiindca pasarile calatoare vaslec in inaltimi,este acum pustie.Singurii prietene care i-au mai ramas sunt vantul si frigul.

Intru in padure si vad uimita cum totul pare o magie a locurilor ce ar putea insemna o minunatie pentru multi dintre noi.Farmecul toamnei a schimbat totul in ceva ce n-a mai vazut pamantul.Cerul,parar cu fum amestecat ce-a devenit gri,stropeste pamantul cu picaturi argintii.Copaciimcu vesmantul lor de arama,sunt trsti,deoarece le-au pierit si ultimii amici.

Fiecare lucru are taina sa,una mai specuala ca alta,care ne uimesc privirile si ne conduc intr-o lume unde numai toamna,imbracat cu o rochie tesuta din aur,domneste.Poate nimic n-ar mai fi fost la fel fara strigatul cerbului infrigurat de batranul vant ce se crede stapanul tutuor.Razele palide ale soarelui abia daca ne mai viziteaza.Ploaia parka loveste cu fiecare picaturile ramurile nemiscate ale copacilor,vantul ridica frunzele moarte de la panant iar tunetele si fulgerele sperie putinele vietuitoare ramase.

Racaoarea serii se lasa incet iar noapte isi asterne perdeaua peste pamantul stors,ce cauta odihna.Imi deschid umbrella si cu pasi marunti,dar grabiti,ma indrept spre casa.Nu uit insa,sa observ un lcuru:nu doar pasarile calatoare nu se mai afla in pesiaj,ci nici picor de om,care nu sties a aprecieze magia padurii in plina toamna.

La joacă

Bolta senina si soarele sclipitor precum un chihlimbar au anuntat o zi perfecta pentru joaca.Mama ne-a trimis,pe mine si pe Mirela, la cumparaturi.

-Trebuie sa luati un kilogram de cirese,un pachet de unt ,foi de placinta si doua kilograme de capsuni.

-Am inteles!am spus eu fericita.

Dupa putin timp am plecat la magazin.Caldura dogorea,iar noi ne-am gandit ca dupa ce terminam de facut cumparaturile , sa ne oprim in padurea din spatele casei.Zis si facut.A durat o jumatate de ora sa cumparam ingredientele pentru placinta cu fructe.

Dupa cum ne-am propus,urma sa mergem in padure.Cand am ajuns acolo,am vazut iepurasi cu blanita alba ca spuma laptelui si pufoasa ca un fulg de nea.

-Mirela!Priveste iepurasul care sta sub acel tufis!E atat de dragut!

Ea mi-a dat dreptate si ne-am jucat impreuna cu el.Dar timpul nu sta-n loc!S-a facut ora douazeci.A inceput sa se intunece,iar noi ne-am dat seama cat era de tarziu.

Cand am ajuns acasa,mama era ingrijorata.

-Unde-ati fost?

Noi i-am raspuns ca ne-a retinut bunica si am pierdut notiunea timpului.Dar chiar in acel moment a aparut aceasta , intrebandu-ma de unde venim.Mama si-a dat seama ca a fost o minciuna,iar noi,nu am scapat nepedepsite.

Dupa aceasta intamplare am realizat ca nu mai trebuie sa ascund niciodata adevarul pentru ca minciuna are intotdeauna picioare scurte.

Pisica mea

Afara,stropii mari de ploaie danseaza in aer , iar dupa ce obosesc , aterizeaza pe pamantul somnoros.Eu stau in casa si citesc , uitandu-ma uneori la ploaia de afara.Un mieunat lung imi distrace atentia.E Miaunica , pisica mea ,cu blanita moale si matasoasa.Sta lipita de mine , asteptand un mangaiat.Ochii ei de smarald ma privesc bland.Deodata incepe sa miaune.Ghierutele ei stau ascunse in pernutele moi.

-Ti-e foame?intreb eu.

Miaunica imi raspunde printr-o ridicare de labuta.Dupa ce ii aduc mancare,din curiozitate ma uit la ceas.

-E ora 7! spun eu uimita

Miaunica , satula , se asaza pe pernuta ei moale si doarme , iar eu continui sa citesc.

Compunere:
Ziua mea de nastere

Cred ca multi stiti ca sambata,pe 24 ianuarie mi-am sarabtorit ziua de nastere la gradinita Piticot.Am implinit 10 ani(probabil acum iti spui in minte:”La multi ani”).Mi-am invitat toti colegii din clasa,inclusiv pe doamna invatatoare.

Cu o ora si jumatate inaintea petrecerii,eram foarte nelinistita.Ma intrebam daca va fi vreun copil,deoarece in ziua aceea mai era si petrecerea lui Danut.M-am imbracat,si,am plecat in drum spre petrecere foarte,foarte bucuroasa.Cand am ajuns acolo,spre fericirea mea,nu a trebuit sa astept prea mult invitatii deoarece am ajuns odata cu Ilona.Apoi,rand pe rand,au ajuns aproape toti copii invitati.La ora18 a inceput petrecerea.La inceput am dansat un…dans in perechi.Eu am facut pereche cu Sabina.

Apasati aici pentru a vedea mare

Continuă lectura „Compunere:
Ziua mea de nastere”

Compunere:
Iarna – Prinţesa Tărâmului Îngheţat

A venit Iarna, Printesa Taramului Inghetat, intr-o caleasca argintie, plina de omat si de podoabe argintii.Fulgii usori,catifelati si albi,ca florile de mar se joaca prin vazduhul ca cenusa,apoi coboara pe pamantul somnoros.Dansul stelutelor sclipitoare ma face sa ametesc.Pomii,rari si negri,s-au invaluit in dantele albe,cercelate.Norii suri au captusit bolta posomorata.Un vant aspru,care frigea obrazurile ca un bici rau ascutit,parca vrea sa smulga copacii din radacini.Pe geamurile casei se vede o stropire de spuma.Cumplita iarna ridica spre cerul captusit cu plumb stalpi rotitori de zapada.Casele si-au pus cusme albe,iar zapada,de trei palme,cade ca faina la cernut.

Iarna este cel mai frumos anotimp, stapana Taramului Inghetat.

Compunere:
Flori pentru mama

Cand m-am nascut, desi plangeam….tu deja ma iubeai. Toate realizarile mele ti le datorez tie. Iti multumesc ca m-ai invatat lucruri importante, care acum, ma ajuta enorm. Esti mai frumoasa ca orice floare rara si ai un parfum deosebit. Ochii tai, care ma privesc intr-un mod deosebit, sunt ca doua stele de pe cer, care sclipesc cel mai tare.

Dragi copii din lumea intreaga, sa oferim mamei nostre flori albe si sa-i spunem cu mult drag “Te iubesc”!