Compunere:
Toamna

Se apropie începutul iernii. Dar încă este locul toamnei.
Furtuna stăpâneşte oraşul Galaţi. Copacii se înclină duşi de vânt. Frunzele dansează pe ritmul vântului care le învârte în sus şi-n jos. Ploaia cade cu un sunet asurzitor pe casele oamenilor care stau şi privesc cu spaimă răutatea naturii. Apa formează bălţi cu noroi, care împiedică trecerea copiilor spre şcoală. Vântul tăios aruncă picăturile spre oameni, întunecându-le faţa.
,,Taiosul” (vântul) suflă cu asprime, dărâmând astfel decorurile puse pe crăpaţii stâlpi. Este foarte rece şi Antoniei i-a îngheţat nasul în timp ce mergea spre şcoală, iar vântul vrea s-o ia pe sus. Ea se luptă cu Tăiosul, până va ajunge la… căldură! Deodată, se aude un tunet, iar Antonia tresare. Norii, şi ei speriaţi, au început să plângă şi mai tare.
Până la urmă, după ce şcoala s-a sfârşit, Antonia a observat că soarele s-a arătat bucuros şi plin de căldură dupa acea furtună aspră.;)

Antonia-Elena Dumitriu

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.